secăciós, secăcioásă, adj. (înv.) 1. (despre sol, locuri și terenuri) care este lipsit de umezeală, arid, sec, secetos, uscat, secățiu, secățiv, nefertil, neproductiv, steril, sterp. 2. (în forma: săcăcios) extenuat. Vezi definitia »

SENTENȚIÓS, -OÁSĂ, sentențioși, -oase, adj. (Despre stil, ton, fraze etc.) Care conține multe sentințe (2), maxime; p. ext. care are caracter, ton de sentință. ♦ (Despre oameni) Care se exprimă prin sentințe, prin maxime; p. ext. care folosește un ton emfatic; afectat, grav, pretențios. [Pr.: ți-os] – Din fr. sentencieux, lat. sententiosus. Vezi definitia »

râzós, -oásă, râzóși, -oáse, adj. (reg.) zdrențuros. Vezi definitia »

MORBÓS, -OÁSĂ adj. bolnav. (< lat. morbossus) Vezi definitia »

PÂNTECÓS, -OÁSĂ, pântecoși, -oase, adj. 1. Cu pântecele mare, proeminent; burtos. 2. Fig. (Despre obiecte) Cu pereții rotunjiți în afară, bombat. – Pântec + suf. -os. Vezi definitia »