MONOGENÍSM s. n. Teorie antropologică care consideră că specia umană are origine unică. – Din fr. monogénisme. Vezi definitia »

vaginísm s. n. Vezi definitia »

TRANSCENDENTALÍSM s. n. 1. concepție sau atitudine gnoseologică care susține posibilitatea unei cunoașteri apriorice, căutând să determine condițiile unei astfel de cunoașteri. 2. curent filozofic american, printr-un misticism panteist, care critică de pe poziții romantice capitalismul, propunând rezolvarea problemelor sociale prin autoperfecționarea morală. (< fr. transcendantalisme) Vezi definitia »

PRACTICÍSM s.n. Predilecție spre activitatea practică, neglijând teoria și principiile; lipsă de principialitate. [< germ. Praktizismus]. Vezi definitia »

GEOTROPÍSM s. n. geotactism. (< fr. géotropisme) Vezi definitia »