șleuít, șleuítă, adj. (reg.) 1. (despre drumuri) cu urme adânci lăsate de roțile vehiculelor. 2. (despre iarbă) cosită cu neregularități. Vezi definitia »

TRĂSNÍT, -Ă, trăsniți, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Lovit, atins de trăsnet. 2. Zănatic, nebun. ♦ Amețit de băutură; beat. ♦ Năstrușnic, ciudat, extravagant. 3. Fig. Afurisit, blestemat, netrebnic. – V. trăsni¹. Vezi definitia »

OCOLÍT, -Ă, ocoliți, -te, adj. Care se abate din drumul drept, care face ocoluri sau cotituri; care înconjură. ♦ Fig. Care este făcut sau spus cu înconjur, pe departe. ◊ Expr. Pe căi ocolite = prin mijloace indirecte, nerecomandabile, prin subterfugii. – V. ocoli. Vezi definitia »

ANORTÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. an- „fără” + orhos „drept”) s. n. Feldspat plagioclaz, bogat în calciu, de culoare alb-roșiatică, cenușiu, cu luciu sticlos. Este întîlnit în geode, în unele bombe vulcanice și în rocile magmatice ultrabazice. Se utilizează ca fondant la fabricarea porțelanului și faianței. Vezi definitia »

INEDÍT, -Ă, inediți, -te, adj. Care nu a mai fost publicat, care se publică pentru prima oară. ♦ Fig. Necunoscut mai înainte; nou, neobișnuit. – Din fr. inédit, lat. ineditus. Vezi definitia »