DÓTĂ, dote, s. f. Bun material dat (cu forme legale) unei fete când se mărită; zestre. – Din fr. dot, lat. dos, -dotis. Vezi definitia »

chírcă (-ci), s. f. – Sapă. Rus. kirka (Philippide, Viața rom., IV (1907), p. 39; DAR). Cuvînt rar, în Mold. și Dobr. Vezi definitia »

MONOCITÓZĂ s.f. (Med.) Creșterea numărului monocitelor din sânge. [< fr. monocytose]. Vezi definitia »

șerteáță, șertéțe, s.f. (reg.) 1. coccis (la om). 2. (în forma: șertăneață) șale. 3. (în forma: șelteață) târtiță. Vezi definitia »

ADENOLIPOMATÓZĂ s. f. tulburare de nutriție prin tumefacții hipomatoase difuze la nivelul gâtului, subsuorilor, abdomenului și regiunii inghinale. (< fr. adénolipomatose) Vezi definitia »