REDIRECȚIONÁ, redirecționez, vb. I Tranz. A da o nouă direcție. – Din re- + direcționa. Vezi definitia »

DEGLUTINÁ vb. intr., refl. (despre elementele unui cuvânt) a (se) separa. (< fr. déglutiner) Vezi definitia »

BARCELONA [barθelóna] 1. Oraș în NE Spaniei, port la M. Mediterană, centru ad-tiv al reg. autonome Catalonia; 4,16 mil. loc. (1990). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Port (17,8 mil. t trafic, 1985). Mare centru ind. (constr. de mașini, țesături și conf., șantiere, navale, aparataj electrotehnic, produse chimice și alim.), comercial și financiar. Universitate (1450). Centru turistic. Catedrala Santa Cruz (începută în sec. 13), biserica Santa Maria del Mar (sec. 14) în stil gotic catalan, biserica Sagrada Familia de A. Gaudi. Muzeu de artă catalană. Întemeiat de cartagenezi în sec. 3 î. Hr. Capitală a comitatului B. Între 877 și 1137 cînd s-a unit cu Aragónul (1137); a cunoscut o perioadă de înflorire (pînă în sec. 16), ca unul dintre cele mai importante porturi ale Mediteranei. În sec. 19-20 are loc o puternică dezvoltare economică, politică și culturală; sediul guvernului republican spaniol (1937-1939). 2. Oraș în N Venezuelei, centru ad-tiv al statului Anzoátegui, port la M. Caraibelor; 236,7 mii loc. (1981, cu suburbiile). Prelucr. petrolului (Puerto La Cruz). Ind. textilă, a piel. și alim. (carne). Fundat în 1634. Vezi definitia »

Zona mică de pe retină care folosește celule sensibile la lumină pentru a reda detaliile fine. Vezi definitia »

BAZNA, com. în jud. Sibiu; 4.256 loc. (1991). Expl. de gaze naturale. Panificație. Localit. balneoclimaterică cu ape minerale clorosodice, iodurate, sulfatate și bromurate, indicate în tratarea afecțiunilor reumatismale, neurologice periferice, posttraumatice, ginecologice, endocrine etc. Întrepr. de ambalare a sărurilor de B., difuzate prin rețeaua farmaceutică. Biserică fortificată (sec. 15-16, cu modificări). Vezi definitia »