poítră s.f. (reg.) zi care urmează după o sărbătoare (sau o precedă) și în care se face praznic. Vezi definitia »

TÁȘCĂ, tăști, s. f. Geantă de piele sau de pânză, în care se țin diferite obiecte. ♦ Pungă de piele în care se țin tutunul, banii etc.; tecșilă, tășulă. – Din ucr. taška, magh. táska. Vezi definitia »

dóică (dóici), s. f. – Dădacă. Sl. (bg. dojkŭ, slov. dojka), cf. pol. dojka „vacă cu lapte”, din sl. doiti „a alăpta” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, Cihac, II, 98). – Der. doici, vb. (a alăpta); doicie, s. f. (timpul în care o femeie este doică). Doică (Banat, Olt., Munt.) circulă în Trans. în forma daică (ALR, 222), din mag. dajka (Gáldi, Dict., 123). Cf. doniță. Vezi definitia »

REZORCÍNĂ s. f. substanță organică, cristalizată, din benzen, folosită ca revelator fotografic în industria coloranților, a medicamentelor etc. (< fr. résorcine) Vezi definitia »

ciópniță, ciópnițe, s.f. (reg.) 1. gârliciul unei pivnițe. 2. uscătoare de prune; slaniță. Vezi definitia »