APOLÓG, apologuri, s. n. Scurtă povestire (în versuri sau în proză) care cuprinde o învățătură morală practică prezentată în formă alegorică. – Fr. apologue (lat. lit. apologus). Vezi definitia »

picinóg, -oágă, adj. (reg.; despre oameni) mărunt, scund; sfrijit. Vezi definitia »

FONOLÓG, -Ă, fonologi, -ge, s. m. și f. Persoană specializată în fonologie. – Din fr. phonologue. Vezi definitia »

SEMITOLÓG, -Ă, semitologi, -e, s. m. și f. Specialist în semitologie. – Din fr. semitologue. Vezi definitia »

AUTOLOG [adj.?] (Despre un material, in medicina implanturilor) Donat chiar de pacient; grefa luata dintr-o parte a corpului pentru a fi pozitionata in alt loc de pe (din) corp Vezi definitia »