SMOTOCEÁLĂ, smotoceli, s. f. (Pop.) Acțiunea de a smotoci și rezultatul ei; păruială, chelfăneală. – Smotoci + suf. -eală. Vezi definitia »

SÍCĂ, sici, s. f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze mari de culoare verde-închis dispuse în rozete și cu flori mici albăstrui sau roșietice în formă de spiculețe (Statice gmelini). – Et. nec. Vezi definitia »

CÚCURĂ², cucure, s. f. (Reg.) Parte a plugului care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul. – Din magh. kukora. Vezi definitia »

PEDICULÓZĂ s.f. Ftiriază. [< fr. pédiculose, cf. lat. pediculus – păduche]. Vezi definitia »

EPANALÉPSĂ, epanalepse, s. f. Figură retorică constând în repetarea unuia sau mai multor cuvinte sau în reluarea cuvântului inițial la sfârșitul versului sau al frazei. – Din fr. épanalepse. Vezi definitia »