Definita cuvantului armean
armeán (arméni), s. m. – Populație de limbă indo-europeană stabilită mai ales în regiunea dintre munții Caucaz și Taurus. – Var. arman. Ngr. ἀρμένιος (probabil cu diftongare analogică, așa ca în toate numele etnice, cf. oltean, muntean etc.). Nu pare posibilă der. directă din sl. armĕninŭ, pe care o propune DAR. – Der. arm(e)ancă, s. f.; armenesc, adj.; armenește, adv.; armenime, s. f. (totalitatea armenilor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu armean
DOLMÁN s. n. haină groasă și scurtă, îmblănită și împodobită cu brandenburguri, purtată de ofițeri. ◊ haină bărbătească căptușită cu blană. (< fr. dolman, germ. Dolman) Vezi definitia »
suián, suiáne, s.n. (reg.) 1. căruță ușoară (trasă de un singur cal). 2. cantitate de cereale, coceni etc. care încape într-un coș de suian (de căruță). 3. leucă (la căruță). 4. loitră (la căruță). 5. podul căruței. 6. scaunul căruței. Vezi definitia »
APȚIÁN s. n. (Geol.) Ultimul etaj al cretacicului inferior. [Pr.: -ți-an] – Fr. aptien. Vezi definitia »
HETTANGIÁN s.n. Primul (după unii cercetători, al doilea) etaj al jurasicului inferior (lias). // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -gi-an. / < fr. hettangien]. Vezi definitia »
ulán (-ni), s. m. – Soldat de la cavalerie. Tc. oglan, prin intermediul pol., germ. ulan. – Der. ulancă, s. f. (tunică a ulanilor), din pol. ulanka. Vezi definitia »