ABÍL, -Ă, abili, -e, adj. (Adesea adverbial) Îndemânatic, iscusit, priceput. ♦ Șmecher. – Fr. habile (lat. lit. habilis). Vezi definitia »

PROIECTÍL s. n. 1. orice corp greu care poate fi aruncat cu forță în spațiu. 2. corp metalic exploziv azvârlit de o armă; glonț, obuz etc. (după fr. projectile) Vezi definitia »

HEXASTÍL, -Ă adj., s. n. (templu grecesc) cu șase coloane în față. (< fr. hexastyle) Vezi definitia »

CONSOLIDÁBIL, -Ă adj. Care poate fi consolidat. [Cf. fr. consolidable]. Vezi definitia »

JUVENÍL, -Ă adj. 1. Tineresc. 2. (Despre substanțe) Care provine din magma topită în interiorul scoarței Pământului și circulă prin scoarță, putând ajunge până la suprafață. ◊ Apă juvenilă = apă minerală. [< fr. juvénile, cf. lat. iuvenilis]. Vezi definitia »