Definita cuvantului etirare
ETIRÁRE s.f. (Metal.) Operație de tragere a metalelor în fire; trefilare. ♦ (Text.) Tragere prin filieră, întindere a fibrelor sintetice în scopul creșterii rezistenței lor. [< etira].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu etirare
AFIRMÁRE, afirmări, s. f. Acțiunea de a (se) afirma și rezultatul ei. – V. afirma. Vezi definitia »
întăfoșáre s.f. (reg.) încotoșmănare, înfofolire, încotoșmare, încroșnare, îmboldorire. Vezi definitia »
ÎMPROȚĂPÍRE s. f. v. împroțăpi. [DLRM] Vezi definitia »
MODULÁRE s. f. 1. acțiunea de a modula. 2. sistem de dimensionare a construcțiilor, folosind modulul de bază. 3. introducere în opera de artă plastică sau arhitecturală a unei unități de măsură unică, care prin repetarea sau subîmpărțirea ei să servească la dimensionarea elementelor constitutive ale operei, ca și a întregului. 4. (biol.) rediferențiere a celulelor în procesul lor de formare definitivă. ◊ modificare produsă în celule de stimulii din mediu. (< modula) Vezi definitia »
PIEÍRE s. f. Acțiunea de a pieri și rezultatul ei. 1. Moarte (violentă, năprasnică); ucidere, omor. ♦ (În limbajul bisericesc) Pierdere a vieții veșnice ca urmare a degradării morale și a căderii în păcat. ♦ (Înv. și reg.) Pericol, primejdie de moarte; p. ext. necaz, supărare. 2. Distrugere, nimicire; dispariție; decădere, ruinare. ♦ Încetare, anulare, suprimare. [Var.: (reg.) pieríre s. f.] – V. pieri. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z