Definita cuvantului marcă
MÁRCĂ1 s.f. 1. Semn distinctiv, inscripție etc. care se aplică pe un obiect, pe o marfă etc. ♦ Tip, model de fabricație. 3. Fisă metalică cu număr de ordine cu care muncitorii unei fabrici își marchează prezența la lucru. 4. Șină vopsită în alb, care arată punctul de intersecție a două linii ferate. 5. (Mat.) Etichetă (I,3) [în DN]. [Pl. mărci. / < fr. marque, it. marca, rus. marka].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu marcă
PROVENÍNȚĂ s. f. v. proveniență. Vezi definitia »
tușínă, s.f. (reg.) 1. lâna tunsă de pe pântecele oii. 2. trunchi retezat aproape de pământ; butușină. 3. loc mai adânc în albia unei ape curgătoare. Vezi definitia »
SUPRATÓNICĂ s. f. (muz.) contradominantă. (< supra1- + tonică) Vezi definitia »
CALCOCLORÓZĂ s. f. Fenomen de îngălbenire a frunzelor unei plante din cauza lipsei de fier asimilabil din sol. – Din fr. calcochlorose. Vezi definitia »
PARAGLOBULÍNĂ s.f. Substanță proteică din sânge care ajută la formarea fibrinei; paraglobină. [< fr. paraglobuline]. Vezi definitia »