ELÉV, -Ă s. m. f. 1. cel care învață într-o școală, care urmează o formă de învățământ mediu sau elementar. 2. discipol, adept, urmaș, învățăcel al unui maestru, al unei școli literare, doctrine etc. (< fr. élève) Vezi definitia »

AFANASIEV, Gheorghi Dmitrievici (1906-1975), geolog rus. Studii despre granitoidele din formațiunile intrusive vechi din NV Caucazului, cercetări privind procesele magmatice, cele de petrogeneză și sedimentare. Vezi definitia »

BALAKIREV, Mili Alekseevici (1837-1910), compozitor, pianist și dirijor rus. Creație bazată adesea pe prelucrarea temelor populare, caracterizată prin lirism și limbaj colorat (uverturi pe teme ruse, spaniole și cehe, poemul simfonic „Tamara”). Conducătorul Grupului celor cinci. Vezi definitia »

BLOHINȚEV, Dmitri Ivanovici (1907-1979), fizician rus. Prof. univ. la Moscova. Contribuții în acustică (difuzia sunetului), mecanică cuantică, fizica particulelor elementare, semiconductori. A participat la construirea primei centrale atomo-electrice din lume (1957). Vezi definitia »

EV, evuri, s. n. (Livr.) Perioadă din istoria omenirii cu anumite trăsături specifice. ◊ Evul mediu = perioadă din istoria omenirii cuprinsă între antichitate și epoca modernă. – Din lat. aevum. Vezi definitia »