INCIDÉNT s.n. 1. Întâmplare neplăcută care survine într-o situație, în timpul unei activități. ◊ Incident de frontieră = ciocnire armată între formații grănicerești care aparțin la două state limitrofe. ♦ Greutate, dificultate. 2. Obiecție, contestație accesorie la cauza principală a unui proces. [< fr. incident]. Vezi definitia »

jmont s.n. (reg.) mâl, nămol ce se depune pe canalul de scurgere dintr-o mină. Vezi definitia »

PLASTICIZÁNT, -Ă adj. care plasticizează. (< plasticiza + -ant) Vezi definitia »

TUMESCÉNT, -Ă adj. (Despre țesuturi) Care se tumefiază. [< fr. tumescent]. Vezi definitia »

INSUFICIÉNT, -Ă adj. Care nu este suficient, care nu ajunge; nesatisfăcător. // s.m. Calificativ sub limita de trecere, obținut de un candidat la un examen. [Pron. -ci-ent. / cf. lat. insufficiens, it. insufficiente, fr. insuffisant]. Vezi definitia »