Definita cuvantului evicțiune
EVICȚIÚNE s.f. (Jur.) Deposedare de un lucru obținut legal, suferită în urma unei sentințe sau a unui drept exercitat într-un anumit fel de cineva. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. éviction, lat. evictio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu evicțiune
PREDISPÚNE, predispún, vb. III. Tranz. 1. A crea cuiva o anumită dispoziție, stare de spirit, a dispune la ceva. 2. (Med.) A face să aibă o deosebită sensibilitate sau receptivitate față de anumite boli. – Din fr. prédisposer (după dispune). Vezi definitia »
NOTIFICAȚIÚNE s. f. v. notificație. Vezi definitia »
PUNIȚIÚNE s.f. (Rar) Pedeapsă. [< fr. punition, lat. punitio]. Vezi definitia »
CONSERVAȚIÚNE s.f. (Rar) Conservare. [Var. conservație s.f. / cf. fr. conservation, lat. conservatio]. Vezi definitia »
FORMAȚIÚNE s.f. v. formație. Vezi definitia »