FUGĂRÍRE, fugăriri, s. f. Acțiunea de a (se) fugări și rezultatul ei. – V. fugări. Vezi definitia »

BRUNÁRE s. f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei. Vezi definitia »

GONFLÁRE s.f. Acțiunea de a (se) gonfla. [< gonfla]. Vezi definitia »

HIBRIDÁRE, hibridări, s. f. Acțiunea de a hibrida și rezultatul ei; proces, spontan sau provocat artificial, de încrucișare sexuată sau vegetativă între doi indivizi de specii, de soiuri sau de rase diferite; hibridizare; hibridație. – V. hibrida. Vezi definitia »

TURBÁRE, turbări, s. f. 1. Boală infectocontagioasă comună omului și animalelor, provocată de un virus, caracterizată prin accese nervoase violente, stări de agitație, urmate de paralizie și apoi de moarte; rabie, turbăciune, turbă². 2. Fig. Mânie, furie nestăpânită; înverșunare, turbăciune. ◊ (Pop.) Turbare de cap = zăpăceală, confuzie. ♦ Intensitate; violență. Vântul bate cu turbare. – V. turba. Vezi definitia »