PERIMÁ, pers. 3 perimează, vb. I. Refl. (Despre idei, concepții, teorii) A înceta să mai fie actual, să mai corespundă; a ieși din uz; a se demoda, a se învechi, ♦ (Jur.; despre procese, acțiuni etc.) A se stinge (în fața unei instanțe) din cauza depășirii termenului legal. – Din fr. périmer. Vezi definitia »

DEFLEGMÁ, deflegmez, vb. I. Tranz. A efectua o deflegmare. – Din fr. déflegmer. Vezi definitia »

CINEMÁ, (rar) cinemauri, s. n. Cinematograf. – Din fr. cinéma. Vezi definitia »

REAFIRMÁ vb. tr. a afirma ceva din nou. (< fr. réaffirmer) Vezi definitia »

SCURMÁ, scurm, vb. I. Tranz. și intranz. (Pop.) A răscoli la suprafața pământului (cu râtul, cu ciocul, cu ghearele, cu o unealtă etc.) pentru a scoate ceva la iveală sau pentru a face o gaură. ♦ Tranz. Fig. A preocupa (chinuind sufletește); a irita. – Probabil lat. excorrimare. Vezi definitia »