AMĂREÁLĂ, amăreli, s. f. 1. (Proprietarea de a avea un) gust amar; amărăciune. ◊ Amăreala merelor și perelor = boală a fructelor de măr și păr, manifestată prin apariția pe aceasta a unor pete în dreptul cărora carnea fructului respectiv capătă un gust amar. 2. Mică plantă erbacee cu flori albastre, roșii sau (rar) albe, dispuse în raceme, cu fructe capsule, întrebuințată, pentru proprietățile sale expectorante, contra afecțiunilor pulmonare (Polygala vulgaris); șopârliță. – Amârî + suf. -eală. Vezi definitia »

CHIMÁZĂ s. f. labferment. (< germ. Chymase) Vezi definitia »

EURIBIÓZĂ s. f. reacție de maximă rezistență a unui organism față de variațiile mari ale factorilor de mediu. (< fr. eurybiose) Vezi definitia »

GRÉFĂ² s. f. 1. fragment de țesut sau organ transplantat; grefon. 2. operație de refacere a unui țesut sau organ cu o grefă² (1); plastie. (< fr. greffe) Vezi definitia »

AUTOUTILITÁRĂ s.f. v. autoutilitar. Vezi definitia »