TITRÁT, -Ă, titrați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care a obținut un titlu în urma absolvirii unei instituții de învățământ superior. 2. Adj. (Despre soluții) A cărei concentrație a fost determinată prin analiză. – Din fr. titré. Vezi definitia »

SULFATÁT, -Ă adj. (chim.; despre baze) care conține sulfați. (< fr. sulfaté) Vezi definitia »

COOBLIGÁT, -Ă s. m. f. debitor solidar cu alții la plata unei datorii. (< fr. coobligé) Vezi definitia »

SUBORDONÁT, -Ă I. adj. care se subordonează. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care determină o altă propoziție, depinzând de ea; propoziție secundară; noțiune ~ă = noțiune mai puțin generală care se cuprinde în alta cu sfera mai mare. II. s. m. f. inferior; subaltern. (< fr. subordonné) Vezi definitia »

PONDERÁT, -Ă adj. 1. (Despre oameni) Moderat, echilibrat, cumpănit. 2. (Statist.) Care a suferit operația de ponderare. [Cf. fr. pondéré]. Vezi definitia »