ROMÁNȚ s. n. v. roman¹. Vezi definitia »

BLIȚ s. n. Sursă de lumină proprie, intensă și de scurtă durată, cu care este prevăzut un aparat fotografic și care se aprinde simultan cu deschiderea obturatorului. ◊ Bliț secundar = bliț comandat pe cale optică de lumina blițului principal, asigurându-se o sincronizare perfectă. [Scris și: blitz] – Cuv. germ. Vezi definitia »

cimț, cimțuri, s.n. (înv.) mijlocul trupului omenesc; spate, șale. Vezi definitia »

jbanț, jbanțuri s. n. (er.) act sexual în timpul căruia ambii parteneri stau în picioare. Vezi definitia »

lolóț, loloáțe, s.n. (reg.) lațe, mițe care atârnă din păr sau de pe haine; moațe. Vezi definitia »