prichiștít, -ă, adj. (reg.) exact, precis. Vezi definitia »

PRETERÍT, preterite, s. n. (Gram.) Timp verbal care exprimă în unele limbi o acțiune trecută (echivalând cu perfectul simplu sau imperfectul). – Din fr. prétérit, lat. praeteritum. Vezi definitia »

NĂIMÍT, -Ă, năimiți, -te, s. m. și f., adj. (Înv. și pop.) 1. S. m. și f., adj. (Persoană) angajată cu plată pentru a efectua o muncă (temporară). 2. Adj. Care este dat sau luat cu chirie. [Pr.: nă-i-] – V. năimi. Vezi definitia »

CIRIPÍT s. n. Faptul de a ciripi; sunete caracteristice pe care le scot unele păsărele. – V. ciripi. Vezi definitia »

CRISOLÍT s. n. piatră prețioasă, varietate de peridot, verde; olivină. (< fr. chrysolite) Vezi definitia »