ELVEȚIÁNCĂ, elvețience, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Elveției sau este originară de acolo. [Pr.: -ți-an-] – Elvețian + suf. -că. Vezi definitia »

INIMIOÁRĂ, inimioare, s. f. 1. Diminutiv al lui inimă; inimucă, inimuță. 2. Mistrie mică, ascuțită, folosită la netezirea formelor de turnătorie. – Inimă + suf. -ioară. Vezi definitia »

PEDÁLĂ, pedale, s. f. 1. (Adesea cu determinări care indică domeniul de aplicare) Pârghie acționată cu piciorul și folosită pentru antrenarea unui mecanism sau efectuarea unei comenzi. ◊ Expr. A pune pedala = a insista asupra unu lucru. 2. Presă tipografică mică, acționată cu piciorul. 3. Sunet prelungit de bas, care este însoțit de treptele superioare de acorduri variate. – Din fr. pédale. Vezi definitia »

PALISÁDĂ s.f. 1. Obstacol, fortificație constând dintr-un gard înalt format din pari de lemn înfipți vertical în pământ și legați între ei prin nuiele etc. 2. Perete metalic mobil care protejează avioanele de pe navele portavioane de vânturile puternice. 3. (Biol.) Mod de așezare a unor celule alungite care stau una lângă alta. [< fr. palissade]. Vezi definitia »

HIPOTÉCĂ s. f. (biol.) partea inferioară, mai mică, a unei valve. (< fr. hypothèque) Vezi definitia »