óbșit (-turi), s. n. – Permis militar. Germ. Abschied. Trans., înv. Vezi definitia »

BIOTÍT s. n. Mică de culoare neagră, brună sau verde. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. biotite. Vezi definitia »

STATOLÍT s.n. 1. Nume dat unor concrețiuni calcaroase ale statocistelor. 2. Concrețiune solidă intracelulară, la plante, care-și schimbă poziția liber după influența gravitației. [< fr. statolithe, cf. gr. statos – care stă, lithos – piatră]. Vezi definitia »

NESMINTÍT, -Ă, nesmintiți, -te, adj., adv. (Înv. și reg.) 1. Adj. Care nu poate fi mișcat din loc, care nu poate fi schimbat ori abătut. 2. Adv. Fără abatere, fără schimbare; p. ext. în mod regulat, constant. 3. Adv. Neapărat, negreșit; desigur. – Ne- + smintit. Vezi definitia »

mucalít (mucalítă), adj. – Glumeț, bășcălios. Tc. (arab.) mukalid (Șeineanu, II, 264; Loewe 63; Lokotsch 1505), cf. ngr. μουϰαλίτης. – Der. mucalitlîc, s. n. (ironie, bășcălie), înv., din tc. mukalidlik. Vezi definitia »