CHITCĂÍT, -Ă, chitcăiți, -te, adj. (Reg.; despre oameni) Mocăit, ticăit. – Et. nec. Vezi definitia »

ÎMBĂTRÂNÍT, -Ă, îmbătrâniți, -te, adj. Care a devenit bătrân; cu înfățișare de bătrân. – V. îmbătrâni. Vezi definitia »

XILÍT s.n. Constituent al cărbunilor bruni inferiori. (din fr. xylite) Vezi definitia »

șnit (-turi), s. n. – La berărie, jumătatea recipientului numit halbă. Germ. Schnitt (Candrea). Vezi definitia »

FAGOCÍT, fagocite, s. n. Celulă sangvină a organismelor animale care apără organismul de infecție, digerând elementele străine pătrunse în el. [Pl. și: (m.) fagociți] – Din fr. phagocyte. Vezi definitia »