Definita cuvantului înglotit
înglotít, înglotítă, adj. (înv.) 1. strâns, adunat în gloate, în cete, în număr mare. 2. cu familie grea, cu mulți copii.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu înglotit
PRETERÍT, preterite, s. n. (Gram.) Timp verbal care exprimă în unele limbi o acțiune trecută (echivalând cu perfectul simplu sau imperfectul). – Din fr. prétérit, lat. praeteritum. Vezi definitia »
nesăbuít (nesăbuítă), adj. – Exagerat, disproporționat, nechibzuit. Origine necunoscută. Scriban indică var. nesăbăduit și mag. szabadni „a fi îngăduit”; ambele indicații sînt puțin sigure. Apare deja din sec. XVII. – Der. nesăbuire, s. f. (nechibzuință, lipsă de considerație); nesăbuință, s. f. (nechibzuință). Vezi definitia »
MIRUÍT1s. n. Faptul de a mirui1; miruială. – V. mirui1. Vezi definitia »
ACOLÍT, acoliți, s. m. 1. Persoană care urmează, care ajută pe cineva (într-o acțiune, într-un domeniu de activitate). ♦ Părtaș la uneltiri și acțiuni criminale. 2. Slujitor din clerul inferior, azi numai în biserica romano-catolică. – Fr. acolyte. Vezi definitia »
REGOLÍT s.n. Stratul de la suprafața lunii și a planetelor de tip terestru fără atmosferă, format din praf și bucăți de pietre slab cementate în vid. [se pare ca regolitul e și pe Pămînt... – CM] Vezi definitia »