KOINÉ s. f. (Lingv.) Variantă lingvistică ce servește comunicării între vorbitori de dialecte sau graiuri diferite; limbă comună (b). – Din fr. koiné. Vezi definitia »

COLOCUȚIÚNE s. f. convorbire, conversație. (<lat. collocutio) Vezi definitia »

DIOLEFÍNE s. f. pl. diene. (< fr. dioléfines) Vezi definitia »

HIPOTRACȚIÚNE s. f. tracțiune cu ajutorul cailor. (< hipo²- + tracțiune) Vezi definitia »

ELEUSÍNE s.f.pl. (Ant.) Serbări în cinstea zeiței Ceres, care aveau loc în orașul Eleusis. [Pron. -le-u-. / cf. lat. eleusinia, gr. Eleusis – oraș din Grecia antică]. Vezi definitia »