BIFÁ, bifez, vb. I. Tranz. A pune un mic semn (în formă de „v”) la anumite cifre sau cuvinte dintr-un registru, dintr-o listă etc. spre a ști că au fost verificate, controlate etc. – Din fr. biffer. Vezi definitia »

APOSTROFÁ vb. tr. a adresa cuiva o mustrare, a dojeni, a critica. (< fr. apostropher) Vezi definitia »

mangafá (mangafále), s. f. – Prostănac, neghiob. Tc. mankafa, mangafa (Șeineanu, II, 246; Ronzevalle 157). Vezi definitia »

CAIAFA (în „Noul Testament”), mare preot iudeu. L-a judecat pe Iisus Hristos și i-a prigonit pe apostoli. V. Ana. Vezi definitia »

FILOZOFÁ vb. I. intr. (Fam.) A face filozofie, a face reflecții asupra vieții și asupra aspectelor ei. [Var. filosofa vb. I. / cf. fr. philosopher, lat. philosophari]. Vezi definitia »