Definita cuvantului însemui
însemuí vb. IV (înv.) 1. a însemna, a simboliza. 2. (refl.) a se arăta, a se ivi, a debuta, a începe.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu însemui
PĂSUÍ2, păsuiesc, vb. IV. Tranz. A ajusta, a potrivi (o piesă, o parte a unui ansamblu etc.) pentru a obține o bună îmbinare; a fixa, a încheia. – Din germ. passen. Vezi definitia »
povinuí, povinuiésc, vb. IV refl. (înv.) a se supune (cineva), a da ascultare (cuiva), a asculta (de sau pe cineva). Vezi definitia »
brấnca-pórcului (plantă) s. f. art., g.-d. art. brấncii-pórcului Vezi definitia »
stufuí, stufuiésc, vb. IV (reg.; despre case, grajduri) a acoperi cu stuf. Vezi definitia »
păceluí, păceluiésc, vb. IV (înv.) a împăca, a pacifica. Vezi definitia »