EPÓPT s. m. (în Grecia antică) inițiat în cultul secret eleusin. (< germ. Epopt, gr. epoptes) Vezi definitia »

a se turna cu fapt expr. (intl., înv.) a fi prins și arestat în flagrant delict. Vezi definitia »

drept de vot acordat cetatenilor care aveau o anumita avere(proprietate) Vezi definitia »

IATRALÍPT s.m. (Ant.) Medic care făcea tratamente prin fricțiuni și oncțiuni. [Pron. ia-. / < fr. iatralipte, cf. gr. iatraleiptes < iatros medic, aleiphein – a unge]. Vezi definitia »

destept Vezi definitia »