Definita cuvantului înspăimântătură
înspăimântătúră s.f. (înv.) 1. înspăimântare, spaimă. 2. boală provenită din spaimă.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu înspăimântătură
BRUCÍNĂ s. f. Alcaloid foarte toxic, extras din nuca vomică, cu proprietăți și utilizări în medicină și în farmacie. – Din fr. brucine. Vezi definitia »
IÚRTĂ s.f. Colibă din pâslă, din piei etc., folosită de nomazii din Asia Centrală. [< rus. jurta]. Vezi definitia »
ALVEOLÍTĂ s. f. Inflamație acută sau cronică a alveolelor (1). [Pr.: -ve-o-] – Din fr. alvéolite. Vezi definitia »
BUCĂTĂRIOÁRĂ, bucătărioare, s. f. Diminutiv al lui bucătărie (1). [Pr.: -ri-oa-] – Bucătărie + suf. -ioară. Vezi definitia »
BUȘEÁLĂ, bușeli, s. f. Lovitură înfundată (cu pumnul); izbitură. – Din buși2 + suf. -eală. Vezi definitia »