OVRÉU s. m. v. ovrei. Vezi definitia »

ANDROCÉU, androcee, s. n. Totalitatea staminelor unei flori. – Din fr. androcée. Vezi definitia »

PNEUMOPERITONÉU s. n. prezența de aer în peritoneu. (după fr. pneumopéritoine) Vezi definitia »

ferchetéu (-éie), s. n. – Prăjină. – Var. fercătău, ferchedeu, ferchezău. Mag. fergetyű (Cihac, II, 498; DAR; Gáldi, Dict., 128). În Trans. Vezi definitia »

jujéu (jujéie), s. n. – 1. Bucată de lemn atîrnată la gîtul cîinilor pentru a-i împiedica să alerge după vînat. – 2. Carcasă prevăzută cu o funie răsucită, unde se leagă și se bat cîinii, în prima zi de luni a postului. – Var. jijeu, jugău. Sl. žĕželĭ „zgardă” (Cihac, II, 161; Tiktin; DAR). Ultima var. indică o încrucișare cu jug. Vezi definitia »