șaicáș, șaicáși, s.m. (înv.) luntraș. Vezi definitia »

surpíș, surpíșuri, s.n. (reg.) surpătură. Vezi definitia »

poș (póșuri), s. n. – Plantă. Origine necunoscută. După Scriban, din part. lui a pune. Cuvînt folosit numai o dată, de Barac (1838). Vezi definitia »

plehúș, -ă, adj. (reg.) clăpăug. Vezi definitia »

poptáș, poptáși, s.m. (reg.) fiecare dintre cuiele care fixează leațurile de pe acoperișul unei case, când acesta este făcut din stuf. Vezi definitia »