Definita cuvantului expuncțiune
EXPUNCȚIÚNE s.f. (Filol.) Terminare, încheiere. ♦ Marcare printr-un punct (pus deasupra sau dedesubtul unei litere, unui cuvânt etc.) a unei anulări; scoatere a unor cuvinte, litere etc. dintr-un text. [< lat. expunctio, cf. fr. exponction].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu expuncțiune
ACUFÉNE s.f.pl. Zgomote sau vâjâituri în urechi, subiective sau obiective, de origine foarte variată. [< fr. acouphènes]. Vezi definitia »
PREOCUPAȚIÚNE s.f. v. preocupație. Vezi definitia »
fă-ne să ne fie dor de tine! expr. (adol., iron.) pleacă!, du-te! Vezi definitia »
RECOMANDAȚIÚNE s.f. v. recomandație. Vezi definitia »
ASCENSIÚNE s.f. 1. Mișcare de jos în sus a unui mobil. 2. Urcare, suire (pe un munte); înălțare (cu balonul). ♦ (Fig.) Creștere, dezvoltare. V. progres. ♦ Ridicare, promovare pe treptele ierarhiei profesionale sau sociale. [Pron. -si-u-. / cf. fr. ascension, lat. ascensio]. Vezi definitia »