OLOIÓS, -OÁSĂ, oloioși, -oase, adj. (Reg.) Uleios. – Oloi² + suf. -os. Vezi definitia »

AÚLOS s. n. instrument de suflat cu ancie dublă, la grecii antici. (< fr., gr. aulos) Vezi definitia »

HÁOS s.n. 1. Stare de neorganizare în care presupuneau cei vechi că se afla materia înainte de apariția universului cunoscut de om. 2. (Fig.) Neorânduială, neorganizare, dezordine. [Pron. ha-os, var. caos, chaos s.n. / < gr. chaos, cf. fr. chaos]. Vezi definitia »

MOTOCRÓS, motocrosuri, s. n. Cursă de motociclism care se desfășoară pe teren accidentat și în care plecările se dau de obicei în grup, pe clase, după capacitatea cilindrică a motocicletei. ◊ Motocros nautic = cursă care se desfășoară pe apă, cu ambarcații speciale, pe trasee în circuit sau în linie dreaptă; motonautică. – Din fr. moto-cross. Vezi definitia »

NEFERÓS, -OÁSĂ adj. 1. care nu conține fier. 2. (despre industrie) care extrage și prelucrează materiale neferoase (1). (< ne- + feros) Vezi definitia »