Definita cuvantului extirpator
EXTIRPATÓR, -OÁRE adj. Care extirpă, care scoate. // s.n. Unealtă mecanică care servește la smulgerea buruienilor dintr-un teren de cultură și la reafânarea superficială a solului. [Cf. fr. extirpateur].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu extirpator
CAUZATÓR, -OÁRE, cauzatori, -oare, adj. Care cauzează ceva. [Pr.: ca-u-] – cauza + suf. -tor. Vezi definitia »
DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, adj. Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat. m.) Ființă care atacă plante sau animale ori produse vegetale sau animale, provocând pagube. [Pr.: dă-u-] – Dăuna + suf. -ător. Vezi definitia »
VIEȚUITÓR, -OÁRE, viețuitori, -oare, adj. (Înv. și pop.) Care viețuiește; (care este) în viață, viu. ♦ (Substantivat, f.) Vietate, ființă. [Pr.: -țu-i-] – Viețui + suf. -tor. Vezi definitia »
RIZICULTÓR, -OÁRE s. m. f. cultivator de orez. (< fr. riziculteur) Vezi definitia »
LĂNȚUȘÓR, lănțușoare, s. n. Lănțișor. – Lanț + suf. -ușor. Vezi definitia »