Definita cuvantului extraordinar
EXTRAORDINÁR, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Cu totul deosebit, ieșit din comun, neobișnuit, excepțional. 2. (Despre legi, adunări etc.) Care nu este, nu se ține, nu are loc potrivit regulilor obișnuite. 3. (Despre oameni) Cu mari calități; eminent, excepțional. ♦ (Despre lucruri) Foarte bun, excelent [Cf. fr. extraordinaire, lat. extraordinarius].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu extraordinar
cuțitar, cuțitari s. m. 1. persoană îndemânatică în folosirea cuțitului ca armă. 2. persoană care umblă înarmată cu cuțit. Vezi definitia »
IREGULÁR, -Ă adj. (Rar) Neregulat. [Cf. it. irregolare, fr. irrégulier]. Vezi definitia »
șprangár, șprangári, s.m. (reg.) lucrător care ancorează plutele la mal cu șpranga. Vezi definitia »
RECTANGULÁR, -Ă adj. (mat.) dreptunghiular, ortogonal, perpendicular. ♦ coordonate ĕ = coordonate perpendiculare una pe alta, formând unghiuri drepte. (< fr. rectangulaire) Vezi definitia »
BREVIÁR s.n. 1. Expunere sumară a unor principii, a unor probleme dintr-un anumit domeniu. 2. Carte care cuprinde rugăciunile pe care preoții și călugării catolici trebuie să le rostească la anumite ore din zi. [Pron. -vi-ar, var. breviarium s.n. / cf. fr. bréviaire, it. breviario]. Vezi definitia »