amiáză s. f. – Mijlocul zilei, ora 12. – Var. amiazi, namiază, nămiezi. Lat. medῑ die, de unde în lat. clasică meridies (› Trans. mereze), cf. it. meriggio (REW 5531), v. prov. miegdia, fr. midi. Se folosește în Trans. de V. cu forma mńezi „prînz”. – Der. ńedzi, vb. (Basar., a se odihni vitele). Vezi definitia »

păsărúță, păsărúțe, s.f. (reg.) 1. (înv.) pasăre mică, păsărică. 2. vrabie gulerată. 3. turtă din aluat în formă de pasăre făcută pentru copii; pupăză, păsărică. Vezi definitia »

ROMANÍSTICĂ s. f. disciplină lingvistică și filologică care studiază limbile romanice. (< germ. Romanistik) Vezi definitia »

CARCINOLÍZĂ s. f. proces de dezintegrare a celulelor carcinoase. (< fr. carcinolyse) Vezi definitia »

URĂTÚRĂ, urături, s. f. Cuvânt sau formulă de urare la adresa cuiva. ♦ Text recitat de colindători când umblă cu uratul¹. – Ura² + suf. -ătură. Vezi definitia »