Definita cuvantului așchie
áșchie (áșchii), s. f. – Bucată mică ce se desprinde sau sare dintr-un lemn, os etc.. – Var. (h)asc(i)e. Mr. iașcl’ă. Lat. pop. ascla, reducere de la *astŭla ‹ assŭla (Pușcariu 136; Candrea-Dens., 94; REW 736; DAR); cf. alb. aškje, ngr. ἄσϰλα, vegl. jaska, it. aschia (napol. áška, sicil. aška,, sard. aša, apul. aško, lec. ašcula), prov., cat. ascla, port. acha; alb. aštše (‹ assŭla), it. ascola (‹ *ascŭla), sp. astilla (‹ astella), aparțin aceleași rădăcini. – Der. așchia, vb. (a face așchii), pe care Pușcariu 137 îl derivă de la un lat. *asclāre, care nu pare necesar; așchios, adj. (care se rupe ușor în așchii).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu așchie
NEFELOMANȚÍE s. f. (Livr.) Ghicitul viitorului prin observarea norilor. – Din fr. néphélomancie. Vezi definitia »
MONOFOBÍE s.f. Teamă patologică de singurătate. [Gen. -iei. / < fr. monophobie, cf. gr. monos – unic, phobos – frică]. Vezi definitia »
IPOCONDRÍE s.f. v. ipohondrie. Vezi definitia »
PALEOFITOGRAFÍE s.f. Ramură a paleontologiei care se ocupă cu studiul morfologiei plantelor fosile. [Gen. -iei. / cf. fr. paléophytografie < gr. palaios – vechi, phyton – plantă, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
DEVOLÚȚIE s.f. v. devoluțiune. Vezi definitia »