CHEMOTROPÍSM/CHIMIOTROPÍSM s. n. orientare a organelor plantelor sub influența unor excitații chimice. (< germ. Chemotropismus, fr. chimiotropisme) Vezi definitia »

AUTOMATÍSM s. n. Caracterul a ceea ce este automatic; mișcare (ca) de automat. ♦ Însușire a sistemului nervos de a organiza anumite mișcări succesive fără a mai fi nevoie de o dirijare conștientă a lor. [Pr.: a-u-] – După fr. automatisme. Vezi definitia »

ROMANTÍSM s. n. 1. mișcare literară și artistică, apărută în Europa la sfârșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX, ca o reacție împotriva clasicismului, prin suprimarea regulilor formale, prin introducerea notelor de lirism, de sensibilitate și imaginație și prin zugrăvirea de eroi excepționali. 2. ansamblu de aspecte proprii curentului romantic; înclinare spre lirism, spre visare, spre melancolie. 3. perioadă în istoria muzicii prin ruperea echilibrului formelor clasice în favoarea libertății și fanteziei, prin intensitatea și spontaneitatea expresiei. 4. (fil.) denumire dată teoriilor care pun accent pe intuiție ca metodă de cunoaștere, pe libertatea și spontaneitatea de gândire și de faptă, precum și pe pasiuni și interese în morală, ca o reacție contra filozofiei clasice, raționale. (< fr. romantisme) Vezi definitia »

MACHIAVELÍSM s.n. Teorie politică expusă de Machiavelli; politică ce uzează de orice fel de mijloace pentru a-și atinge scopurile. ♦ Purtare lipsită de scrupule; reacredință, perfidie, viclenie. [Pron. -chi-a-. / < it. machiavellismo, fr. machiavélisme, cf. Machiavelli – om politic, scriitor și istoric italian]. Vezi definitia »

FRIPTURÍSM s. n. (Fam.) Goană după posturi și avantaje materiale. – Friptură + suf. -ism. Vezi definitia »