Definita cuvantului întonca
întoncá vb. I (reg.) a-i veni cuiva ceva în minte, a-i trăzni prin cap, a i se năzări; a-și băga ceva în cap.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu întonca
BĂNEÁSCA s. f. art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Cf. ban2. Vezi definitia »
HUIDUCÁ, huidúc, vb. I. Intranz. A produce zgomot. (prin încrucișare între hui și hurduca) Vezi definitia »
bombonica Vezi definitia »
evocá (evóc, evocát), vb. – A aduce la cunoștință fapte, evenimente trecute. Lat. evocare (sec. XIX). – Der. evocabil, adj. (care poate fi evocat); evocați(un)e, s. f. (acțiunea de a evoca); evocator, adj. (care evocă). Vezi definitia »
carióca (dans, instrument muzical) (-ri-o) s. f., g.-d. art. cariócei; pl. carióce Vezi definitia »