CERÁMIC, -Ă, ceramici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Tehnica și arta prelucrării argilelor, pentru a se obține, prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui, diverse obiecte. ♦ Obiect obținut prin această tehnică. ♦ Material din care se obțin astfel de obiecte. 2. Adj. (Despre obiecte sau materiale) Obținut prin tehnica ceramicii (1); referitor la ceramică, de ceramică. – Din fr. céramique. Vezi definitia »

MELÁNIC, -Ă adj. Care conține melanină. [< fr. mélanique]. Vezi definitia »

IDIOMÁTIC, -Ă I. adj. caracteristic unui idiom, referitor la un idiom. II. s. f. ansamblul caracteristicilor limbii unui popor. (< fr. idiomatique, /II/ germ. Idiomatik) Vezi definitia »

CINEMATOGRÁFIC, -Ă adj. referitor la cinematografie. (< fr. cinématographique) Vezi definitia »

EMBLEMÁTIC, -Ă adj. cu caracter de emblemă. (< fr. emblématique) Vezi definitia »