AUTOFLAGELÁ vb. I. refl. A se supune singur unor chinuri fizice (mai ales sub impulsul unor credințe mistice). [Cf. fr. autoflageller]. Vezi definitia »

DEZARTICULÁ, dezarticuléz, vb. I. 1. Tranz. A amputa un membru sau o parte a lui la nivelul unei articulații. 2. Refl. (Despre oase) A ieși din articulații; a se disloca. 3. Refl. Fig. A-și pierde coeziunea, unitatea. – Din fr. désarticuler. Vezi definitia »

ALANDÁLA adv. (Fam.) La întâmplare, în dezordine, fără nici o noimă; pe dos. [Var.: halandála adv.] – Din ngr. álla and'álla „unul în locul altuia”. Vezi definitia »

DECUPLÁ vb. tr. 1. a deconecta (I, 2). 2. a desface legătura dintre două sisteme tehnice sau dintre două organe cuplate. (< fr. découpler) Vezi definitia »

RACOLÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A recruta, a angaja prin promisiuni și presiuni, a ademeni. [< fr. racoler]. Vezi definitia »