Definita cuvantului întrebuințător
întrebuințătór, întrebuințătoáre, adj. (înv.) care întrebuințează, care folosește.

Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu întrebuințător
BUCINÁTOR s.m. (La romani) Suflător din bucină; gornist, trompetist. [< lat. bucinator]. Vezi definitia »
PARTENOSPÓR s. m. spor din diviziunea unui gamet nefecundat. (< fr. parthénospore) Vezi definitia »
DECLANȘÓR s.n. Declanșator. [< fr. déclencheur]. Vezi definitia »
INTARSIATÓR, -OÁRE s. m. f. intarsier. (< it. intarsiatore) Vezi definitia »
RĂBDĂTÓR, -OÁRE, răbdători, -oare, adj. 1. Care suportă cu tărie (și fără împotrivire) neplăceri fizice sau morale. ♦ (Despre lucruri) Rezistent, durabil. 2. Perseverent, stăruitor, tenace. – Răbda + suf. -ător. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z