ETÉRIC, -Ă, eterici, -ce, adj. 1. Care are proprietăți asemănătoare eterului (1). ◊ Ulei eteric = substanță uleioasă, volatilă, cu miros puternic, care se extrage din florile, fructele sau frunzele plantelor parfumate și care se folosește în industria parfumurilor și în cea alimentară. 2. Fig. Subtil, fin; inconsistent. – Din germ. ätherisch. Vezi definitia »

ciríc, cirícuri, s.n. (reg.) 1. sfert de pogon. 2. picior de miel; ciosvârtă. Vezi definitia »

GNÓMIC, -Ă, gnomici, -ce, adj. 1. (Despre scrieri) Care cuprinde maxime, sentințe, reflecții, sfaturi morale. ◊ Poeți gnomici = poeți din Grecia (și din Roma) antică, autori ai unor opere gnomice (1). 2. (Lingv.; despre unele timpuri verbale) Care indică acțiunea sub formă generală sau care se îndeplinește indiferent de timp. – Din fr. gnomique. Vezi definitia »

CINEMÁTIC, -Ă, cinematici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul mișcării corpurilor, independent de masele lor și de cauzele care produc mișcarea. 2. Adj. Care aparține cinematicii (1), privitor la cinematică. – Din fr. cinématique. Vezi definitia »

SCINTIGRÁFIC, -Ă, scintigrafici, -ce, adj. (Med.) Care este obținut prin scintigrafie, de scintigrafie. – Din engl. scintigraphic. Vezi definitia »