HĂULÍT, -Ă, hăuliți, -te, adj. v. HĂULI. – [DEX '98] Vezi definitia »

DIATOMÍT s.n. Sediment silicios consolidat, format din depunerea cochiliilor de diatomee; tripoli, kiselgur. [< diatomite]. Vezi definitia »

SUNNÍT, -Ă, sunníți, -te, s.m., f. Credincios musulman care respectă prescripțiile sunnei; adept al sunnismului. (din fr. sunnite) [def. NODEX] Vezi definitia »

BANATÍT s.m. (Geol.) Rocă magmatică, alcătuită în special din granodiorit, granit etc., formată la sfârșitul cretacicului în Banat și Munții Apuseni, care se folosește ca piatră de construcții. [< fr. banatite, cf. Banat + -it]. Vezi definitia »

HĂRCĂÍT s. n. V. hârcâit. Vezi definitia »