PAROXITONÍE s. f. (Rar) Însușirea de a fi paroxiton. – Paroxiton + suf. -ie. Vezi definitia »

TROGLOBÍE s.f. Stare a unei viețuitoare care trăiește în peșteri, fiind adaptată la condițiile acestui mediu; viețuitoarea însăși. [Gen. -iei. / < fr. troglobie]. Vezi definitia »

CRIOCLASTÍE s. f. dezagregare a rocilor sub acțiunea repetată și alternativă a înghețului și dezghețului. (< fr. cryoclastie) Vezi definitia »

ENTEROCOCÍE s. f. stare de boală datorată infecției prin enterococ. (< fr. entérococcie) Vezi definitia »

SUBLUXÁȚIE, subluxații, s. f. (Med.) Luxație parțială, ușoară. – Din fr. subluxation. Vezi definitia »