Definita cuvantului înveninătură
înveninătúră s.f. (înv. și pop.) aprindere pătimașă, amărâre, supărare mare.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu înveninătură
FRANCEÍNĂ s. f. colorant cu mare stabilitate la lumină, cu care se vopsește mătasea în diferite nuanțe de roșu. (< fr. francéine) Vezi definitia »
silitúră, silitúri, s.f. (înv.) constrângere. Vezi definitia »
-ÍȚĂ2 elem. -er2. Vezi definitia »
JUMULEÁLĂ s. f. Jumulire, jumulit1. ♦ Fig. (Fam.) Ceartă zdravănă, bătaie. – Jumuli + suf. -eală. Vezi definitia »
POLINUCÚLĂ, polinucule, s. f. (Bot.) Fruct uscat indehiscent format din mai multe nucule. – Poli- + nuculă. Vezi definitia »