Definita cuvantului învoințare
învoințáre s.f. (înv.) încuviințare, îngăduință, permisiune.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu învoințare
întreschimbáre s.f. (înv.) schimbare între două lucruri sau persoane. Vezi definitia »
REPUDIÉRE, repudieri, s. f. Acțiunea de a repudia și rezultatul ei; respingere, renegare. ♦ Repudierea unei moșteniri sau a unui legat = renunțare a unei persoane la drepturile sale de moștenire legale sau la un legat. [Pr.: -di-e-] – V. repudia. Vezi definitia »
SILICIFICÁRE s.f. Transformarea rocilor în minerale din grupa silicei (opal, calcedonie, cuarț etc.) ; silicifiere. [Cf. fr. silicification]. Vezi definitia »
DEZMETECÍRE s. f. v. dezmeticire. Vezi definitia »
PROMOVÁRE, promovări, s. f. Acțiunea de a promova și rezultatul ei. – V. promova. Vezi definitia »