COMUNIÚNE s.f. 1. Legătură, unire trainică, strânsă. 2. (Bis.) Momentul împărtășaniei; primirea împărtășaniei. [< lat.bis. communio, cf. fr. communion]. Vezi definitia »

SĂLBĂTĂCIÚNE s. f. v. sălbăticiune. Vezi definitia »

SUBEXPÚNE vb. III. tr. A expune insuficient la lumină materialele fotosensibile. [După fr. sous-exposer]. Vezi definitia »

TENSIÚNE, tensiuni, s. f. 1. Stare a ceea ce este întins; încordare. ♦ Fig. Situație încordată; zbucium sufletesc, nervozitate. ♦ Forță interioară care ia naștere într-un corp supus unor forțe exterioare. 2. Diferență de potențial între două puncte ale unui câmp electric. 3. Presiunea vaporilor produși de un lichid într-un spațiu închis. 4. (Fiziol.; în sintagmele) Tensiune arterială = presiune cu care circulă sângele în artere, echivalentă cu presiunea pe care sângele o exercită asupra pereților arteriali; presiune mai mare decât cea normală, constituind o stare patologică. Tensiune oculară = tensiune a arterelor oculare. [Pr.: -si-u-] – Din fr. tension, lat. tensio, -onis. Vezi definitia »

EVOLUȚIÚNE s.f. v. evoluție. Vezi definitia »