UMBLÁT², -Ă, umblați, -te, adj. 1. (Despre drumuri) Pe care se circulă mult; care este frecventat, circulat. 2. (Despre oameni) Care a colindat prin multe locuri, a trăit și a văzut multe lucruri (acumulând o mare experiență de viață); călătorit, purtat² (2). – V. umbla. Vezi definitia »

SĂRĂTURÁT, -Ă, sărăturați, -te, adj. (Despre soluri) Care este îmbibat cu săruri vătămătoare pentru plante; sărăturos. – Sărătură + suf. -at. Vezi definitia »

COBALTÁT, -Ă, cobaltați, -te, adj. Care a fost acoperit cu un strat de cobalt – V. cobalta. Vezi definitia »

FASTIGIÁT, -Ă (Despre arbori) Cu ramurile îndreptate în sus, paralel cu trunchiul. ♦ (Despre pedunculi florali) Care pornesc de la diferite niveluri, ajungând aproximativ la același nivel. [Pron. -gi-at. / < fr. fastigié, cf. lat. fastigium – vârf]. Vezi definitia »

TEOCRÁT s. m. membru al unei teocrații. (< fr. théocrate) Vezi definitia »